Experiențele prin care a trecut D. au învățat-o să privească dincolo de dificultăți și să caute sensul fiecărei întâmplări.
„Cred că nimic nu este întâmplător. În fiecare zi există o lecție mică pe care, dacă o observăm, ne poate ajuta mai târziu”, spune ea cu convingere.
„Trebuie să înveți să mergi înainte”
Pentru D., o elevă de 17 ani de la Liceul Tehnologic Cezar Nicolau din Brănești, județul Ilfov, această perspectivă nu a apărut peste noapte. Pierderea tatălui la o vârstă fragedă a reprezentat una dintre cele mai dificile încercări ale copilăriei sale. Ani la rând a învățat că există răni care nu dispar complet, dar care pot fi înțelese și integrate într-un mod sănătos.
„Nu poți trece peste faptul că ți-a murit un părinte. Dar dacă rămâi blocat acolo, nu vei putea construi nimic mai departe. Trebuie să înveți să vindeci și să mergi înainte”, mărturisește ea.
Participarea la proiectul „Îndrăznește Să Mergi Mai Departe”, implementat de Asociația GO-AHEAD, cu sprijinul Fundației Dacia pentru România, a venit într-un moment în care credea că și-a clarificat deja multe dintre întrebările personale. Totuși, activitățile de autocunoaștere și discuțiile sincere cu ceilalți participanți au provocat-o să privească mai profund în interiorul său.
Într-unul dintre exerciții, și-a dat seama că dezvoltase o tendință de a trece prea repede peste propriile emoții și dificultăți, în dorința de a-și atinge obiectivele profesionale. Ambiția devenise uneori o mască.
„Încercam să mă conving că totul este în regulă și că pot trece peste orice foarte repede. Proiectul m-a ajutat să înțeleg că trebuie să-mi acord timp, să nu mă grăbesc să fug de ceea ce simt.”
Fiecare om are nevoie de o doză de libertate și de copilărie
Pentru D., una dintre cele mai importante lecții a fost aceea că succesul nu înseamnă doar performanță, bani sau realizări profesionale. Într-o activitate artistică, a ales să deseneze un peisaj care simboliza libertatea: mare, palmieri, nisip și soare.
„Pe mine, Amina (psihologul Asociației GO-AHEAD) și experiența asta, m-au făcut să înțeleg că libertatea și doza asta mică de copilărie sunt foarte importante.”
„M-a ajutat nu doar să mă înțeleg pe mine, ci și să am încredere să fac ceva pentru alții.”
Însă cea mai impresionantă schimbare produsă de proiect s-a văzut în modul în care a ales să acționeze pentru ceilalți.
În școala generală, D. mărturisește că a fost victima bullying-ului. Colegii râdeau de ea pentru că nu avea tată și făceau remarci dureroase. Cu timpul, și-a găsit puterea să își stabilească limite și să își recapete încrederea în sine.
Ani mai târziu, după una dintre activitățile proiectului dedicate fenomenului bullying-ului, a fost martora unei situații care i-a amintit de propria experiență. Într-un parc, un grup de copii îl umilea constant pe un băiat mai mic de școala primară, obligându-l să facă lucruri împotriva voinței lui și ridiculizându-l în fața unei colege pe care o simpatiza.
De această dată, nu a rămas spectator.
„Nu puteam să mă uit și să tac. Pur și simplu nu puteam. M-am dus și le-am explicat că ceea ce fac nu este normal și că pot răni un copil pe termen lung.”
Nu este un gest mic. Pentru acel copil a fost dovada că cineva îl vede și îl apără. D. este convinsă că participarea la proiect i-a oferit curajul de a face acest pas.
„M-a ajutat nu doar să mă înțeleg pe mine, ci și să am încredere să fac ceva pentru alții.”
„Îmi doresc să pot face dreptate și să îi ajut pe oameni.”
Empatia este una dintre valorile care o definesc cel mai bine. Ea spune că a învățat-o inclusiv din relația specială pe care o are cu animalele, pe care le consideră „ființe pure”. Tocmai această sensibilitate o determină să reacționeze atunci când vede nedreptăți și să își dorească o carieră în care să poată apăra drepturile oamenilor.
Visul ei este să intre la Facultatea de Drept și să devină avocat sau judecător.
„Îmi place să ascult, să înțeleg și să susțin ceea ce cred. Îmi doresc să pot face dreptate și să îi ajut pe oameni.”
Oricum, lupta împotriva nedreptății nu se oprește pentru D. la fenomenul bullying-ului.
Experiențele personale au făcut-o să privească dincolo de aparențe și să dezvolte un spirit critic față de fenomene care afectează tot mai mulți tineri. D. vorbește deschis despre riscurile jocurilor de noroc și despre responsabilitatea pe care o au persoanele publice atunci când promovează astfel de practici. „Pentru mulți, jocurile de noroc devin o adicție și știu foarte mulți care erau împotrivă, au încercat o dată și au devenit dependenți.”, mărturisește ea.
Dincolo de statistici și campanii de informare, D. cunoaște impactul real al dependenței din propria poveste de viață, motiv pentru care consideră că tinerii au nevoie de modele autentice și de informații corecte atunci când iau decizii.
„Orice experiență, oricât de dureroasă ar fi, poate deveni o lecție.”
Privind spre viitor, D. transmite un mesaj sincer și plin de empatie colegilor de generație:
„Nu lăsați greutățile să vă definească. Orice experiență, oricât de dureroasă ar fi, poate deveni o lecție. Încercați să vedeți oportunitatea din fiecare situație și să nu rămâneți blocați în trecut. Aveți curajul să interveniți atunci când vedeți o nedreptate și să fiți sprijin pentru cei care au nevoie. Uneori, un singur gest poate schimba ziua sau chiar viața cuiva.”
Cu o abordare profund empatică și cu puternica convingere că nicio experiență nu este întâmplătoare, D. are abilitatea rară de a transforma momentele dificile în oportunități de creștere. Experiențele prin care a trecut au determinat-o să își clădească un viitor în care să ajute pe cei din jur, devenind un model bun de urmat.
